Adolescența este o perioadă de schimbări fizice, hormonale, cognitive și emoționale, în care formarea identității și creșterea nevoii de independență pot fi însoțite de vulnerabilități. Problemele de sănătate mintală, precum tulburările de anxietate, depresia sau tulburările de alimentație, pot afecta rezultatele școlare, relațiile cu familia și prietenii, somnul și stima de sine. Potrivit Sfatul Medicului, un studiu observațional recent a analizat legătura dintre activitatea fizică măsurată prin numărul de pași zilnici și sănătatea mintală a adolescenților.
Rezultatul studiului arată că un număr mai mare de pași zilnici este corelat cu o bunăstare mentală sporită. Această asociere nu implică însă o cauzalitate directă, dar sugerează rolul important al activității fizice în menținerea unei stări psihice pozitive. Mersul pe jos este una dintre cele mai simple și accesibile forme de mișcare, iar activitatea fizică regulată reduce stresul, îmbunătățește dispoziția și calitatea somnului și diminuează timpul petrecut în comportamente sedentare.
Ce semnalează problemele de sănătate mintală la adolescenți
Nu orice tristețe, iritabilitate sau retragere din adolescență înseamnă o tulburare psihică, dar persistența și intensitatea acestor schimbări, precum și afectarea vieții de zi cu zi, sunt semnale de alarmă. Manifestările pot include tristețe persistentă, anxietate excesivă, pierderea interesului pentru activități plăcute anterior, retragere din grupul de prieteni sau dificultăți de concentrare. Scăderea performanțelor școlare, modificările somnului sau ale apetitului, oboseala persistentă și sentimentele de inutilitate sau vinovăție sunt alte indicii. Automutilarea, discuțiile despre moarte sau dorința de a nu mai trăi necesită evaluare rapidă și nu sunt simple manifestări specifice vârstei.
Cauzele problemelor de sănătate mintală sunt rareori unice; factori biologici, psihologici, experiențe dificile, conflicte familiale, bullying, presiune școlară sau socială, discriminare, izolare, utilizare problematică a rețelelor sociale și lipsa somnului pot contribui. Un mediu familial și social stabil, precum și prezența unor adulți de încredere, reprezintă factori de protecție importanți. Diagnosticul nu se pune pe baza unui singur simptom sau exclusiv printr-un chestionar online. Evaluarea trebuie realizată de un profesionist calificat, cum ar fi un medic psihiatru pentru copii și adolescenți sau un psiholog clinician, în funcție de problemă și severitate. Evaluarea include discuții despre starea emoțională, comportament, relații, activitatea școlară, somn, alimentație și consum de substanțe. Medicul poate analiza și starea generală de sănătate, tratamentele urmate sau afecțiunile fizice care pot provoca sau agrava simptomele.
Tratament individualizat și sprijinul familiei
Tratamentul este individualizat în funcție de tipul problemei, severitatea simptomelor, vârsta adolescentului și impactul asupra vieții cotidiene. Psihoterapia este o componentă importantă în multe situații, ajutând la înțelegerea trăirilor și la dezvoltarea unor strategii de gestionare a emoțiilor și stresului. Sprijinul familiei este esențial: comunicare deschisă, ascultare fără judecată, un program echilibrat și obiceiuri sănătoase, precum somn suficient, mișcare și legături sociale.
În cazurile moderate sau severe, medicul psihiatru poate recomanda tratament medicamentos, alegerea medicamentului, doza și durata fiind stabilite individual, cu monitorizarea eficienței și a reacțiilor adverse. Medicamentele nu se administrează, întrerup sau modifică fără recomandarea medicului. Problemele netratate afectează dezvoltarea emoțională și socială, performanța școlară și relațiile, crescând riscul de abandon școlar, consum de substanțe, automutilare sau comportament suicidar. Recunoașterea precoce și accesul la sprijin specializat reduc impactul.
Studiul observațional nu schimbă direct recomandările actuale, dar evidențiază importanța unui stil de viață activ pentru sănătatea mintală a tinerilor. Adolescenții și părinții ar trebui să considere activitatea fizică o componentă esențială a rutinei zilnice, încurajând plimbările, alergările sau sporturile de echipă. Beneficiile includ sănătatea fizică, starea mentală și emoțională, precum și reducerea riscului de depresie și anxietate. În România, adolescenții cu probleme de sănătate mintală ar trebui să înceapă prin a discuta cu medicul de familie.
Sursa: Sfatul Medicului